BUCURII DE IANUARIE - SĂPTĂMÂNA 2

Puține sunt lucrările care au reușit să aducă în prim plan societatea românească a secolului al IX - lea, dar și mai rare sunt cele care ne zugrăvesc evoluția acesteia, atât din prisma evenimentelor care au marcat istoria țării noastre, cât și din cea a vieții de familie a personalităților care au contribuit la realizarea ei.

Una dintre personalitățile care au marcat profund evoluția istorică a României este Ion C. Brătianu. Lucrarea de față este scrisă de fiica lui cea mare, Sabina Brătianu (căsătorită Cantacuzino) și ne arată atât modul în care acesta a contribuit la fiecare dintre realizările politice ale perioadei în care a trăit (fondarea Partidului Național Liberal, aducerea Regelui Carol și Independența României fiind dintre cele mai importante), dar și cum a ales să trăiască și să-și educe cei opt copii:   

      

• Florica (decedată la vârsta de 3 ani; de la ea a fost dat numele casei de la Florica, din județul Argeș, loc în care s-au născut copiii, au fost crescuți și, mai apoi, se retrăgeau ori de câte ori aveau ocazia; începând din 2020 acolo e Muzeul Național Brătianu), 
• Sabina (poetă, prozatoare, eseistă, dramaturg și critic literar; de la ea ne-au rămas lucrările ce zugrăvesc atât de bine viața familiei Brătianu)
• Ionel (cunoscut sub numele Ion I.C. Brătianu; a fost de cinci ori președinte al consiliului de miniștri, a contribuit la realizarea României Mari), 
• Constantin (cunoscut sub numele Dinu I. C. Brătianu; om politic liberal; s-a opus sovietizării țării conduse de PCR; a fost arestat de către comuniști în mai 1950 și dus la Sighet unde a și murit),
• Vintilă ( ministru de război în timpul Primului Război Mondial, Ministru de Finanțe în primii ani ai României Mari și Prim-ministru între anii 1927-1928; s-a opus proclamării lui Carol al II lea ca rege în 1930),
• Maria (cea care avea să devină mama poetului Ion Pillat),
• Tatiana,
• Pia.

A fost o lectură interesantă din care am aflat detalii legate de: venirea Regelui Carol, viața culturală susținută atât de sistematic de Regina Elisabeta, alegerea prințului Ferdinand, viața politică și zbuciumul continuu legat de rămânerea la putere, demisia, renunțarea, șicanele constante ale Partidului Conservator, protejarea țării de influența rusă, constanta preocupare pentru educația fetelor și băieților. 

De altfel, într-o perioadă în care, chiar și în țările occidentale, încă se realiza educația fetelor după modelul promovat de J. J. Rousseau în ”Emil sau Despre Educație”, Ion C. Brătianu a ales să-și educe fetele la fel ca și pe cei trei băieți, angajând profesori care petreceau timp acasă ori veneau de câteva ori pe săptămâna la Florica ori la casa de la București. 

Istoria a dovedit importanța familiei Brătianu în construirea României moderne și în realizarea obiectivelor naționale, iar această carte e o lectură potrivită tuturor celor interesați de istoria țării noastre, dar și de viața de zi cu zi din societatea acelei perioade.

”Părinţii noştri – chiar de la căsătorie îşi făcuseră din Florica aşezământul lor casnic. Datoriile politice îi obligau în diferite  împrejurări să se mute la Bucureşti.  Doisprezece ani de minister şi cursurile superioare ale liceului obigaseră pe părinţii noştri şi pe copii să-şi petreacă în Capitală cea mai mare parte a anului. Totuşi, pentru unii, ca şi pentru alţii, Florica era  vatra şi cuibul adevărat. Aceasta o simţeam într-atâta, încât faţă de copiii  născuţi  la Bucureşti rămânea avantaj celor ce se născuseră la Florica şi care aveau astfel o legătură mai mult cu dânsa. Tatăl meu, retrăgându-se de la guvern, la începutul anului 1869 ne instalarăm la Florica, de unde în curs de şapte ani rareori şi numai câte unul din copii vene pentru câteva zile la Bucureşti”.