Cred că ai nevoie de mult talent în a îmblânzi cuvintele pentru a putea surprinde toată durerea mamei care a avut atacul cerebral și a fiului care o ingrijește cu multă dragoste și devotament, sperând, până în ultima clipă, că o va putea reauzi vorbind. Marius Chivu reușește să ne ducă acolo unde nu ar vrea nici unul dintre noi să ajungă vreodată, la neputința și pierderea unui părinte. Și nu o face oricum, ci prin versuri.
”O zi chinuită ca oricare alta
Dar ea își înalță capul bandajat de pe pernă
trage aer pe gura mută
(mumie ieșind din apă)
privește suspicioasă
în stânga
apoi în dreapta
mă mângâie cu mâna bună
și îmi șoptește la ureche
rar
nu cumva să pierd
vreun cuvânt:
Tu ești poarta prin care se intră în sufletul meu”
Nu există nimic ce ar putea fi spus la pierderea unui părinte, unui om drag, care să îi aducă celui rămas puțină alinare. Cuvintele sunt de prisos... Singurătatea celui rămas e din categoria celor de neconsolat.
Titlul: Vântureasa din plastic
Detalii: Editura Humanitas, 23.75 RON (120p)
O poți cumpăra: https://www.libris.ro/vantureasa-de-plastic-marius-chivu-HUM978-973-50-6232-3--p10752587.html
Comments
Post a Comment